Ei doi sunt impreuna de ceva vreme...se inteleg bine dar el e cam distant. Ea e putin scpetica in ceea ce priveste evolutia relatiei lor. Si-ar dori mai mult de la el,si-ar dori un iubit romantic,care sa o alinte in fiecare clipa, sa-i fie alaturi, sa o ocroteasca si sa o iubeasca. El spune ca o iubeste dar asa e el...nu poate sa arate.
Intr-o frumoasa zi de duminica ea primeste un ciudat sms:
"Te astept negresit pe dig. Te pup!"
A incercat sa-l sune dar nu raspundea la telefon. Putin ciudat. Se imbraca repede si fuge speriata spre locul intalnirii. Langa podul care traversa raul o astepta el,zambind. O imbratiseaza si ii spune ca e mai frumoasa ca oricand. Ea roseste... Se plimba putin pe malul raului si deodata ii saruta obrajii care inca erau rosii si ii sopteste la ureche: "Intoarce-te!"
Ea se intoarce usor iar de pe podul din apropiere doi prieteni de-ai lui lasa in jos un cearceaf imens pe care scria:
"Te iubesc! Vrei sa fii sotia mea?"
In general el era rece si distant dar odata cu aceasta surpriza ea a realizat ca de fapt chiar o iubeste. Si asa si este. El o iubeste enorm numai ca asta e firea lui,nu se poate exterioriza prea usor. Dar ea apreciaza mai mult acest lucru pentru ca daca ar fi mereu asa dulce si dragastos, totul ar deveni plictisitor iar astefel de surprize ar fi poate de-adreptul banale. Atunci cand sunt mai rare sunt mai bune! :) Nu-i asa?
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu